Insanity


In mine, zau! Nu vezi si-mi pare rau, nu vezi pentru ca mereu privesti unde nu trebuie. Te orbeste pulsatia unei vene pe gatul meu, te amageste mana mea pipaindu-ti textura sanilor si nu mai stii nimic, inchizi ochii si nu vezi decat stupida impresie de moment ca placerea inseamna fericire. Iti explic cum simt descheindu-ti nasturii camasii cu maneci stranse pe bratele aproape moarte si ti se pare ca dintr-o data timpul nu mai exista, ca suntem eterni. Esti mica si inchisa in falsitatea iubirii la 20 de ani, nu simti ca sub pielea mea s-a strans nemernicia clipelor furate din trupuri incalzite de dorinta salvarii. Imi place cand gasesc fire din parul tau prinse in hainele mele si te-as intreba cati au mai stat in genunchi la picioarele tale, cati ti-au mai incalzit mainile fara manusi cand a nins in sufletul tau? Nu trebuie sa plangi ca sa inteleg ca nimeni! Spuneam ca in mine gasesti, daca vrei pana si ziua de ieri, pierduta aiurea gandindu-te... tot la mine. 

Cum si ce sa-ti mai spun? Ma gandesc ca daca tac iti inventezi singura fraze pe care sa le simti cand nu ma mai simti respirand dimineata in parul tau ciufulit de gelozie. Te uiti de parca nu ma poti vedea de bretonul prea lung sau de fumul tigarii aprinse de focul febrei mele. Iti vorbesc despre mine, dar nu auzi pentru ca esti definitv surzita de galagia ideilor tale cu iz de optimism absurd. Iubita mea, nu in pantalonii mei gasesti afurisita cheie scapata printre crapaturile sicriului in care mi-a putrezit carnea ultimilor ani. Te-as lua la mine acasa daca ai putea renova tencuiala peretilor zguduiti de tristete, te-as trezi in fiecare dimineata cu arome de dragoste si daruire totala daca ai intelege ca in tine ma eliberez de otrava care mi-a descompus madularele prea mult timp. Draga mea, esti mica, nu incape in tine jarul fumegand care ma incalzeste diabolic. Te-as forta sa primesti tot ce-mi arde constiinta, sa inghiti cu ochi mari si increzatori fiinta prelinsa in mangaieri pe chipul tau...